| 1.
|
ÎNMULT'I, înmulţesc. vb. IV. Refl. si tranz. 1. A spori, a (se) mări în număr sau cantitativ. ♦ Tranz. A face operaţia înmulţirii; a multiplica. 2. A (se) mări prin reproducere numărul indivizilor din aceeasi specie. - În + mult.
Sursă
: DEX'98
(17235)
- valeriu |
| |
| 2.
|
A (se) înmulţi ≠ a (se) împuţina
Sursă
: Antonime
(68398)
- siveco |
| |
| 3.
|
ÎNMULT'I vb. 1. (MAT.) a multiplica. 2. a mări. (A ~ de patru ori o sumă.) 3. a creste, a se mări, a se ridica, a spori, a se urca, (înv.) a se mulţi, a prisosi, a se umnoji. (S-a ~ numărul participan-ţilor.) 4. v. îndesi. 5. v. reproduce. 6. v. repro-duce. 7. v. prăsi. Sursă
: Sinonime
( 189749)
- siveco |
| |
| 4.
|
înmulţ'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. înmulţ'esc, imperf. 3 sg. înmulţe'a; conj. prez. 3 sg. si pl. înmulţe'ască
Sursă
: DOR
(255831)
- siveco |
| |
| 5.
|
A SE ÎNMULT//'I se ~'este intranz. 1) A creste cantitativ sau numeric; a deveni mai mult (mulţi); a se multiplica. 2) (despre organisme) A-si mări numărul de exemplare ale speciei prin generare; a se reproduce; a prolifera. /în + mult
Sursă
: NODEX
(340301)
- siveco |
| |
| 6.
|
A ÎNMULT//'I ~'esc tranz. 1) A face să se înmulţească. 2) (numere) A mări de atâtea ori de câte ori indică alt număr; a multiplica. /în + mult
Sursă
: NODEX
(340300)
- siveco |
| |
|
|